Moldova cea cu gust de toamnă

Am ajuns acasă (undeva, în coadă de Vrancea), de câteva ore, şi mi-a ieşit toamna în cale. Moldova mea de toamnă e roşcată cu pistrui de gutuie (puse pe ziare, în încăperi răcoroase) şi blondă aurie, de coceni strânşi şi mirişte secerată. Abia când s-a lăsat întunericul, m-am îndurat să iau aroma cu mine în casă şi să deschid laptopul. Povesteam acum ceva vreme despre cât mi-e de drag mie Bucureştiul şi cât de frumos e oraşul când se lasă privit. Moldova mea de toamnă e purtătoarea amintirilor mele bune de copil, cea cu miros de struguri fragă (câţi dintre voi ştiu ce înseamnă, la moldoveni, strugurii fragă?). Toamna, cu frigul aburind de dimineaţă, când mă trimitea mama la şcoală, cu amărâta de salopetă tricotată, pe sub uniformă, şi cu momentul nelipsit, pe care îl uram – culesul de struguri – pentru că noi, copiii, trebuia să culegem bobiţele scuturate.

Târgul meu părea sau era mai vesel când eram eu copil. Era plin de copii ca mine, care acum sunt adulţi emigranţi. Îşi renovează apartamentele, îşi  ridică case, se căsătoresc şi îşi botează copii aici. Apoi, se întorc la muncă, majoritatea în Italia. Probabil, peste vreo 5-10 ani, când se va întoarce generaţia mea, cu copii cu tot, târgul va fi din nou vesel. Dacă se va întoarce. În târgul moldovenesc al copilăriei mele, toţi copii se strângeau pe derdeluşul de la blocuri. Eram zeci de copii strânşi, cu sănii, sau direct pe salopetele de fâş (urmau celor tricotate, de toamnă). Uneori, când plecam de la şcoală la ora 1, să zicem, pe la 5, apăreau mamele îngrijorate şi ne recuperau la căldură. Nu aveau ce să chelfănească la noi, eram îngheţaţi bocnă, uzi până la genunchi şi coate, îmbujoraţi şi flămânzi.

În târgul copilăresc al mamei mele, existau doi fraţi evrei, cofetari, care strângeau puştimea din târg la ferestrele magazinului lor şi le dădeau pofticioşilor „rebuturile”, adică biscuiţii, turta dulce, prăjiturile fără aspect comercial, ciunţite. Iepuraşi fără urechi şi caramele lipite între ele, toate proaspete şi bune, atât de bune încât copiii nu mai ţineau cont de micile erori estetice. Ăi mai cuminţi aveau privilegiul de a linge tigăile şi lingurile de ciocolată, cacao, creme, înainte de a fi spălate. Mama se număra printre ei.

În târgul moldovenesc al copilăriilor noastre, pe 15 iunie, mamele se strângeau cu religiozitate la şcoală, îşi pupau odraslele care tocmai primiseră coroniţele confecţionate acasă şi le dădeau drumul la joacă, cu umbra îngrijorării că vara e lungă şi avem tot timpul să ne sălbăticim şi să facem pozne pe măsură. Pornisem de la toamna târgului moldovenesc al copilăriei mele  şi mi-amintesc că, în fiecare an, mă încânta prima zi de şcoală pentru noul pe care îl aducea: uniforma nouă (al cărei şorţuleţ trebuia schimbat din două în două luni pentru că îl scămoşam), guleraşul apretat şi călcat de mama, ghiozdanul, penarul, copertele noi – cele albastre cu buzunar pentru etichetă erau preferatele mele. Abia adormeam cu o seară înainte de prima zi de şcoală, iar dimineaţa eram cu ochii pe pereţi, de nerăbdare să le scot la plimbare.

Pentru copiii mei, nu va exista târgul moldovenesc al copilăriei lor. Voi avea de lucru de două ori mai mult, să le creez un spaţiu mitic al copilăriei lor, în care să le înflorească imaginaţia şi din care să îşi tragă pofta adultă de a-şi retrăi copilăria, din când în când. Îi voi plimba măcar toamna, prin Moldova cea roşcată şi blondă şi parfumată şi sărăcită şi singuratică. Chit că vor fi „copiii de la oraş” (ce sursă de comentarii, răutăţi  şi invidii erau copiii de la oraş pentru noi), le voi da ocazia să respire, din când în când, o gură de aer cu aromă de gutui şi de frunze arse.

A.

Notă: În prima imagine, vă priveşte senin bunicul meu, un moldovean sfătos, cu fix 30 de ani de muncă în spate şi zeci de poveşti, pilde şi păreri năstruşnice. Mulţumesc, Alecu (http://alexboros.tumblr.com/), pentru prelucrarea ei. A doua imagine a fost preluată de pe http://www.albumdefamilie.ro/poze/toamna-in-dulcele-stil-moldovenesc-poza-8-30289/ şi îmi scot pălăria în faţa fotografului, pentru senzaţia genială pe care mi-a lăsat-o această fotografie.

Anunțuri

2 gânduri despre “Moldova cea cu gust de toamnă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s